M-AM MUTAT

De acum înainte mă găsiţi pe blogu.lu/roxid. De ce? Pentru că mă enervează simplitatea blogspotului şi pentru că mă plictiseşte şi mă enervează că tema nu funcţionează întotdeauna cum îmi doresc. Sună a frustrare, dar acolo pare să fie mai bine, oarecum. Asta până când mă enervez şi îl şterg de tot. :))
http://blogu.lu/roxid/
see ya

IL VREAU

Festivalul de jazz, ANULAT

Din cauza sponsorilor, normal, care dau vina la rândul lor pe criză. Concept! De fapt, criza e doar un motiv pentru ca ei să poată transmite mai departe că nu prea se mai pot ţine festivaluri de acest gen, ci numai acelea în aer liber, cum ar fi Festivalul Vinului, Festivalul Berii, Festivalul Alcoolului Sanitar şi chestii de genul acesta. Sincer! Şi mie îmi pare rău că nu se mai ţine festivalul, poate nu mai mult ca organizatorului, Marius Giura.

”În acest an nu a existat niciun sponsor interesat de acest festival. Acest fapt se întâmplă chiar în anul în care cele două festivaluri organizate de noi au fost invitate în Europe Jazz Network - cea mai importantă organizaţie de gen din lumea jazzului. E trist că Timişoara nu poate susţine un asemenea eveniment. Până în ultima clipă am crezut că toate promisiunile şi înţelegerile vor fi onorate şi respectate, dar se pare că în acest an au fost alte priorităţi” (Giura)

Chiar e trist!

I'm not sick I'm clean and pink :))

sursă: link pe mess :)

Fatal attraction

sursă

Din seria frustraţilor

Uite cum unii se şterg la fund cu o ”chestie” din care au mâncat. Materialul acesta a avut vreo două comentarii în plus, dar niciunul nu a fost publicat de studentul frustrat care semnează pe un blog anonim. Pe numele lui, care este, tânărul a fost dat afară din organizaţia pe care acum o împroşcă cu ou şi cu oţet pentru că arunca comentarii ”satirice” cunoştinţelor lui de prin ţară. Care sunt sigură, cel puţin eu, că erau foarte interesaţi de ce fac osutiştii prin Timişoara. După multe comentarii şi acte infantile, băiatul a fost scos de pe lista membrilor OSUT. Ştim toţi că OSUT nu e cine ştie ce organizaţie, dar măcar a făcut una sau alta pentru studenţii timişoreni. E părerea mai multor tineri. E drept că unii nici nu ştiu de existenţa organizaţiei, dar asta e tot vina lor că nu se interesează. Tot părerea mea, clar! Ştim toţi că orice preşedinte sau vicepreşedinte al unui ONG îşi trage şi el foloasele, că doar trăim în România. Nu poţi să munceşti moca pentru aproapele tău şi ţie să nu-ţi iasă chiar nimic. E firea umană.

Ei, în cele din urmă, tânărul s-a frustrat rău de tot şi s-a decis să-şi înceapă o ”mică” afacere. Dar numele lui pare să fie kiddo666. Nu mă interesează de ce, dar asta sugerează din nou frustrările pe care le deţine.
Şi să fim serioşi! O organizaţie într-o universitate! Miile alea de studenţi ce calcă pragul UVT sunt, mai mult ca sigur, interesaţi de ceea ce se întâmplă cu următorii care vor căpăta calitatea de student. Dude, studenţia ţine 3 ani acum + 2 de master. Aia înseamnă o nimica toată. Beneficiile, mare brânză! În fond, nu rămâi cu frustrările şi nici cu ce scrii tu pe un blog amărât. Să te văd eu peste câţiva ani ce faci cu viaţa ta. Poate atunci critici pe blog sistemul de amprentare digitală din Primăria Timişoara. Sau poate critici campaniile electorale, că la asta suntem toţi buni. Critic să te faci!

PS: Nu fac reclamă la organizaţie, că nu mă mai încântă aşa tare şi nici respectivului frustrat, că nici ăla nu mă încântă aşa tare.

Happy Bday dear!

Pentru ca meriti. Pentru ca abia te trezesti de obicei si azi te-ai trezit la ora 8 jumate. :P
Pentru ca esti irezistibila, ai uitat? :))

Pe la spate?

Falşi şi ipocriţi! Aşa sunteţi majoritatea! În momentul în care ai ceva de zis, zi-o frate în faţă, nu pe la spate! Nu de alta, dar mi-eşti ”prieten” poate! Ziceam eu o dată că dacă mă faci pe la spate, eu ţi-o fac prin faţă! Dar eu nu am nimic cu tine! Tu poţi să comentezi cât vrei, că mie mi se rupe! Mi se rupe de tine, sincer! Trompetelor! Vorba ei! Mi se rupe că tu eşti bun/bună sau că tu eşti prieten/prietenă cu nu ştiu cine. Atâta timp cât eu îmi văd de viaţa mea, vezi-ţi şi tu de viaţa ta! Că nu cred că am consumat ”comestibilităţi” din aceeaşi farfurie vreodată! Şi dacă am fi mâncat, o fi fost pentru că nu aveam decât o farfurie, nu de altceva!
Sante!

Hey world what u say....

Gala Blues Jazz 09

Hip-Hop Medley

60.000 de lei din banii publici...

Uite o chestie faină

documentare luni

Din seria frustrate...

Articole în presă:

1. ”Mai mulţi timişoreni au înfiinţat anul acesta ”Cercul de influenţă Tăria Sângelui”, care are deja ca filiale alte patru oraşe mari din ţară”.

2. ”Tăria sângelui îşi propune eliberarea se sub jubul robiei sioniste, robiei religioase şi economice a FMI, iar pentru a deveni membru al Tăriei sângelui nu trebuie să plăteşti nimic”, a spus Octavian Lungu, cel care a fondat acum un an organizaţia.

Deci, anul acesta sau acum un an? Că după cum sună, ”Cercul de influenţă Tăria Sângelui” şi ”Tăria sângelui” par a fi una şi aceeaşi ”organizaţie”

aici şi aici

Megashow incendiar spectaculos mirific

Formaţia Vama revine la Timişoara într-un show incendiar, nemaivăzut, un show memorabil. Păi cum naiba nu? Când biletele, care se găsesc peste tot, numa să fie adolescente înfierbântate care să strângă bani, costă 40 de lei! Adică, dude! Atâţia bani costa o seară la TMBASE!

Şi da! Nu prea sunt ahtiată după Vama. Adică mai deloc! Dar se găsesc ele oare adolescente şi fani care să dea atâţia bani pe bilete?! E criză frate!

Iar m-am frustrat!

LE: referitor la cum se scrie un articol de ziar! Ia o carte dacă nu ştii sau lasă-te de meserie!

Firme în criză

Tot mai multe societăţi timişorene anunţă că fac disponibilizări din cauza crizei sau că dau faliment. Eu m-aş simţi oarecum mai fericită dacă ar da faliment una singură. Mă refer la Dulcineea. Deci de fiecare dată când mă duc la ăstia să fac ceva cumpărături, gen pâine sau hârtie igienică sau poate ceva ceai, mă trezesc că nu au preţurile afişate sau au preţuri mai mici sau le lipsesc multe produse esenţiale. Şi pare a fi o societate respectabilă. Vorba aia, nu ştiu câte fete angajate, nu ştiu câte afişe cu ”căutăm vânzătoare”. Ah, şi preţurile sunt considerabil de mărite pentru o alimentară sau minisupermarket sau ce o fi. Şi merg la Dulcineea pentru că e cel mai aproape, normal. Deci vorbesc atât despre ăla de lângă Medicină, cât şi despre ăla din Complex. La altele nu mă bag, că nu am vizitat. Numai eu sunt frustrată în privinţa asta?! Vi s-a urcat criza la cap?!

Postul e scurtat, că sunt mai multe probleme în ”magazin”, dar mi-e lene mie să le enumăr.

În aceeaşi categorie intră şi alimentara Celentano, din spatele Medicinei. Adică vor să devină lideri la preţuri mari sau ce? Ce face OPC-ul până la urmă?

Plecată

AICI. Până duminică dimineaţa.

De la redacţia Timişoara, la Cancan!

Doi jurnalişti marcanţi ai mediei timişorene au ajuns peste noapte la Bucureşti şi în toată ţara. Gen, ”Azi în Timişoara, mâine în toată ţara!”. Vai, ce am mai râs!

Robu are mâini ”foarte feminine” pe tion

Aşa-i că aţi remarcat?

Iar întrebări...

...”intime”.

1. Ce vârstă ţi-ai da dacă nu ai ştii câţi ani ai?

Nu mi-aş da. Stau prost cu aproximările.

2. Ce e mai rău: să eşuezi sau să nu încerci?

Să nu încerci, clar! Îţi imaginezi regretele de după, dacă nu ai încerca?

3. Dacă viaţa e atât de scurtă, de ce facem multe lucruri care nu ne plac?

Că aşa e viaţa. Nu poţi să faci numai ce îţi place. Şi în plus, mai intervin şi circumstanţele.

4. Când ţi se pare că s-a vorbit şi s-a făcut totul, ţi se pare că ai vorbit mai mult decât ai făcut?

Ce? Da, vorbesc mult uneori.

5. Dacă moneda naţională ar fi fericirea, cât de bogat ai fi?

Destul.

6. Care este lucrul pe care ai vrea să îl vezi cel mai mult schimbat la oameni?

Aş vrea să-i văd mai altruişti. Şi poate mai sinceri.

7. Faci ceea ce ai visat că faci sau faci ceea ce faci pentru că împrejurările te-au adus aici?

Eu nu am visat că fac prea multe, numa prostii. Fac ce-mi place, clar! Că dacă nu mi-ar plăcea, nu aş face. Dar împrejurările m-au ajutat! Tot eu am ajutat la formarea lor.

8. Dacă media de viaţă ar fi de doar 40 de ani, ţi-ai trăi viaţa diferit?

Nu cred... putem muri oricând şi ştim asta. Trăim diferit cumva?

9. Eşti mai preocupat să faci lucrurile cum trebuie sau lucrurile care trebuie?

Păi trebuie să faci lucruri care trebuie, cum trebuie.

10. Dacă ar fi să oferi un singur sfar unui copil despre viaţă, care ar fi acela?

Nu mai spune că vrei să te faci mare, că o să regreţi mai tare decât atunci când ai avut bani de îngheţată şi i-ai pierdut. Şi ştii, tu eşti înnebunit după îngheţată.

11. Ce ai prefera să fii: un geniu stresat sau un prost fericit?

Câte puţin din fiecare. Sunt stresată => sunt fericită, că ”lucrez” pentru asta.

12. Ce-ai alege între amintirile pe care le ai până acum sau a fi incapabil să mai ai amintiri de acum înainte.

Cine naiba a făcut leapşa asta?

13. Îţi mai aduci aminte de momentul acela de acum cinci ani, când erai extrem de nervos şi nefericit? Mai are vreo importanţă acum?

Oh da! Momentul ăla m-a făcut să fiu aşa. Clar!

14. Care este cea mai frumoasă amintire de-a ta din copilărie? Ce o face atât de specială?

Copilăria. Punct!

15. Dacă ai câştiga un milion de dolari, ai renunţa la ceea ce faci acum?

Nu. Aş face altfel.

16. Când a fost ultima oară când te-ai aruncat cu capul înainte în ceva în care credeai din tot sufletul, deşi toţi te sfătuiau să nu încerci?

Ce suflet, mă? Nu-mi amintesc.

17. Când a fost ultima oară când ţi-ai auzit sunetul propriei respiraţii?

Acum pe bune! Cine-a făcut leapşa asta?

18. Care e lucrul pe care ţi l-ai dorit întotdeauna să îl faci şi încă nu l-ai făcut? Ce te opreşte?

Nu cred că a existat un lucru pe care mi l-am dorit întotdeauna să îl fac. Au evoluat. Şi eşti sigur/ă că ai vrut să zici lucru? Că lucrul e lucru.

19. Care e lucrul pe care îl faci mai bine decât toţi ceilalţi pe care îi cunoşti?

Întârzii cum nu o mai face nimeni. Sunt chiar bună la asta. :))

Leapşa vine de la Ada, că se gândea ea că nu am ce să fac pe la lucru. :)) Şi merge la cine vrea să o ia.